English version
 
 
 
 
"Orase din zona costiera; Limita dintre uscat si mare"
 

Costumul popular dobrogean

Portul popular reprezinta un document de viata si trebuie considerat ca atare.Strans legat de existenta omului ,costumul popular a reflectat in decursul timpului ,asa cum reflecta si astazi ,mentalitatea si conceptia artistica a poporului.Costumul popular s-a dezvoltat odata cu istoria ,fiind expresie a traditiilor inchegate de-a lungul veacurilor .Formele de viata sociala politice in care a trait poporul roman in general si taranimea romana in special -isi gasesc o oglindire plastica
in felul de a se imbraca si mai ales in felul de a ornamenta artistic vestimentatia.
   In confectionarea imbracamintii creatorul popular s-a supus anumitor <<canoane>> care stau la baza formei(a croielei),a structurii costumului ,a compozitiei ornamentale ,a amplasarii acestora in spatiu si a coloritului .Relatiile bine stabilite intre aceste valori - in perfect  de acord cu scopul practic al costumului - sunt rezultatul unei indelungate expeirente si supuse unor discipline riguroase care se integreaza in traditie si confera costumului popular calitatea de << creatie autentica >>
cu valoare de document.Peste intrega intindere a tarii noastre portul popular se incradeaza intr-o
unitate de stil generala ,reprezentand tipologia costumului romanesc ,ale carei caractere intrunesc trasaturile esentiale de vestimentatie purtata de tarani pe suprafata Romaniei.De la o regiune la alta insa,costumul a primit - pe parcursul istoriei -aspecte diferite .Notiunea de costum traditional autentic se refera la creatia populara structurata pe anumite elemente de stil ce s-au perpetuat in zonele constituite etnografic.In sudul tarii noastre ,realitatile istorice oglindite in etnografie ne-au dus la conturarea unei intinse regiuni de cultura populara cu elemente comune care leaga portul
 popular dunarean.Costumul popular din Dobrogea se inscrie prin toate elementele ce le detine in stilistica spatiului dunarean.Privind costumul popular ,in urma cu doua decenii ,aceasta zona a fost considerata ,ca o pata alba pe harta etnografica a tarii noastre.Nu se cunostea costumul romanesc autohton ,fiind considerat inexistent.Pentru a contribui la elucidarea costumului popular din Dobrogea Muzeul <<Deltei Dunarii >>a organizat o cercetare a costumului din asezarile judetului Tulcea ,completata fiind cu studiul materialului de port popular existent in depozitul muzeului.Cautat cu persevsrenta si rabdare ,costumul bastinas apare scos bucata cu bucata din lazile batranelor .
informarile orale completeaza uneori ,lipsa materialului real.Costumul iese la iveala intreg,originar si adevarat vorbind de secolul trecut si abia intrat in secolul nostru.prima forma dateaza de la afarsitul secolului trecut si o consideram originara prin puritatea croielii si a decorului traditionar .Este camasa dreapta ,cu doua pestelci cu <<pisc>>,la femei si camasa tot dreapta cu pantalonii largi ,incretiti(inchisi la culoare) si braul rosu la barbati.Acest costum completat cu imbracamintea contemporana a capului ,il consideram prototipul portului popular rormanesc din zona de nord a Dobrogei.Costumul femeiesc din Tulcea se incadreza in tipologia portului popular cu doua <<catrinte>> forma de port ce apartine campiei dunarene - avand si o larga raspandire in Transilvania si Oltenia de nord.O filiera mai restransa leaga costumul dobrogean de cele trei zone  etnografice invecinate:Ilfov,Ialomita si Braila ,inrudite prin unele elemente comune.Portul barbatesc ,avand aceeasi componenta pe intreg teritoriu tarii ,prezinta aici unele particularitati cu carecter local.
    Dintre elementele comune ce leaga costumul dobrigean de intreaga campie dunareana ,amintim : camasa dreapta - numita in literatura de specialitate <<dalmatica>> - panza invargata (<<panza cu chenar>>)sau << chirachie>>tesuta din bumbac si borangic ,croiala camasii cu sstemele de intercalat clinii dar mai ales un ornament aplicat la tivuri numit :<<bibiluri>>,<<coltisori>>,<<bagatele>>,etc. sub forma de feston sau dantela , realizata cu acul .Toate aceste elemente ,alaturi de tehnicile de cusatura ce ne amintesc sistemele broderiei bizantine si o deisebita atentie acordata celor mai mici detalii apartin de asemenea spatiului dunarean.
       Un alt element comun este catrinta ,numita <<boscea >> , <<ota>> sau << pestelca >>ce prezinta in aria mai restransa a zonelor : Dobrogea , Braila ,Ialomita si Ilfov o formula de ornamentatie neintalnita in alta parte a tarii.Din portul barbatesc remarcam caciula rotunda ,camasa dreapta ,braul foarte lat ,care se omporta rosu dar si alb ca si culoarea <<seina>>si pantalonii largi ,de o croiala specifica determinata de conditiile climatice.O pronuntata unitate prezinta hainele confectionate din dimie ,in variatele lor forme intre care :<<ipingeaua>> numita in Drobogea si <<manta>>(haina specifica de stepa) sau <<gheba>> si << abalusa>> scurta ,reprezinta cele mai raspandite piese confectionate din dimie ,din Dobrogea.Pe intrega zona de pe cursul Dunarii,incepand de la Daieni si pana la Somova ,se mai pastreza inca in lazile batranelor costumul autentic dobrogean care in aceasta zona a fost purtat de intreaga populatie.Preocuparea noastra se indreapta inspre aceasta zona a campiei dunarene (ambele judete dobrogene)  unde apare cel mai autentic costum dobrogean.Costumul femeiesc purtat de populatia bastinasa din dobrogea se compune din urmatoarele piese:

                                - pe cap se poarta tulpanul(in peioada mai veche ,fesul)care-i sustine parul peste care se pune marama de borangic.Aceasta a fost inlocuita inca din secolul trecut cu naframi dreptunghiulare , purtand diverse denumiri .
                                    -camasa lunga se imbraca direct pe corp iar peste poalele camasii se leaga cele doua <<pestelci,alese dreptunghiulare,una in fata si alta in spate,fixate de talie cu baierele.
Imn unele cazuri isi mai incingeau mijlocul cu bete ,peste pestelci.
                                 -incaltamintea femeilor in tinuta de sarbatoare <<la lume>>erau <<imineii>> purtati cu ciorapi impletiti ,sau bumbac .La lucru purtau si opinnci legate cu <<vanari>> peste peste <<obiele>>.
                                    -mentionam mare frecfenta a fustei ,(tesuta din lana )purtata peste poale albe .Pestelca se purta numai in fata la costumul cu fusta .
                  Costumul barbatesc se compune din urmatoarele piese :
                        -palarie de pasla sau pai vara si caciula iarna;
                        -camasa , pantaloni , brau , bete sau curea si ilic
Incaltamintea barbatilor erau <<condurii>> la costumul de sarbatoare si opincile la munca .
In timp racoros se poarta haina de <<aba>> sau pieptare si cojoace din blana de ovina.
 
 

 

Paginile web ale partenrilor
21 LYKEIO Web Site
Le Likes Web Site
Liceo F. Capece Web Site
Olanda
Carmen Sylva

 
 
 
Home | Proiectul | Geografia | Istoria | Cultura | Economia | Albume | Resurse | Echipa
                           Page Last Up-dated : 17-Apr-2002
For problems and sugestions related to this page contact liviup@lefo.ro
Copyright Carmen Sylva High School 2002.
Thank you for visiting our site !