Sistemul nervos - Măduva spinării - Reflexe vegetative
A.    Sistemul nervos - Măduva spinării - Reflexe vegetative
 

Sistemul nervos

1. Generalități

Legătura organismului cu mediul înconjurător precum și reglarea activității organelor sunt realizate de sistemul nervos. Sistemul nervos este alcătuit din țesut nervos ce cuprinde neuroni și celule gliale.
Din punct de vedere funcțional distingem 2 componente:
  1. sistemul nervos somatic(de relație) - asigură legătura organismului cu mediul.
  2. sistemul nervos vegetativ - asigură coordonarea activității organelor interne.
Din punct de vedere topografic întâlnim:
  1. sistem nervos central(SNC sau nevrax sau cerebrospinal)
  2. sistem nervos periferic
SNC este format din măduva spinării și encefal, fiind acoperit de meninge. Meningele este alcătuit din 3 membrane care sunt așezate astfel, plecând de la interior spre exterior: piamater, arahnoida și duramater.



Sistemul nervos periferic este alcătuit din nervi, ganglioni nervoși și plexuri nervoase. Nervii după origine se clasifică în:
  1. nervi spinali(31 perechi)(nervi rahidieni) - au originea în mâduva spinării.
  2. nervi cranieni(12 perechi) - au originea în trunchiul cerebral(cu excepția perechilor I și II).
Ganglionii nervosi sunt:
  1. senzitivi(somatici) - se află pe traiectul radăcinilor posterioare ale nervilor spinali și pe traiectul nervilor cranieni senzitivi și micști V, VII,VIII, IX și X.
  2. motori - sunt simpatici si parasimpatici .
Plexurile nervoase conțin fibre provenite de la mai multe segmente nervoase. Sunt somatice și vegetative.

2. Măduva spinării

Se află în canalul medular(nu-l ocupă în întregime), are o lungime de 45cm și forma de cilindru turtit antero-posterior. Se întinde de la orificiul vertebrei C1 până la cel al vertebrei L2, unde se continuă cu conul terminal ce se prelungește cu filum terminale până la a doua vertebră coccigiană. Filum terminale împreună cu trunchiurile nervilor spinali lombari și sacrali, alcătuiesc "coada de cal".



Măduva prezintă în plan median, pe fetele anterioară și posterioară, câte un șanț, unul anterior mai larg numit fisura mediană anterioară și unul posterior mai putin adânc numit șanțul median posterior. Lateral de șanțurile mediane, corespunzător locului de intrare/ieșire a rădăcinilor nervilor spinali, se găsesc 2 șanțuri: șanțul lateral anterior drept și stâng, precum și șanțul lateral posterior drept și stăng.

O secțiune transversală prin măduva spinării relevă că în mijlocul ei se află un canal numit canal central(ependimar). Organizarea internă arată existența substanței cenușii, albe și reticulate.

Substanța cenușie este dispusa în centru, având forma literei H. Bara transversală a H-ului formează comisura cenusie(Gray) iar părțile laterale formează coarnele anterioare, laterale și posterioare.
Măduva este formată din corpii neuronali, celule gliale, precum și dendrite și porțiuni de axoni nemielinizați.

Comisura cenușie are în centru canalul ependimar care conține lichid cefalorahidian(LCR). Coarnele posterioare sunt subțiri, alungite și îndreptate spre șanțurile laterale posterioare. In ele se găsesc neuroni somatosenzitivi și neuroni intercalari(de asociație).

Neuronii somatosenzitivi reprezintă deutoneuronii(al doilea neuron) pentru majoritatea căilor ascendente specifice. Protoneuronul (primul neuron) este situat în ganglionul spinal.
Neuronii intercalari fac legătura între neuronii somatosenzitivi cu originea în ganglionul spinal și neuronii somatomotori din cornul anterior medular.
Coarnele anterioare sunt scurte, rotunjite și conțin neuroni somatomotori multipolari de 2 tipuri: alfa și gama. Neuronii somatomotori alfa determină contracția fibrelor musculare striate extrafusale.
Neuronii somatomotori gama determină contracția fibrelor musculare intrafusale din structura fusului neuromuscular. Axonii neuronilor somatomotori formează rădăcinile anterioare ale nervilor spinali.

Coarnele laterale sunt evidente în regiunile cervicală inferioara(C8), toracală(T1-T12) și lombară superioară(L1-L3). Coarnele laterale conțin neuroni viscerosenzitivi și visceromotori simpatici. Neuroni viscerosenzitivi sunt situați în jumătatea posterioară a cornului lateral și primesc informații de la viscere prin rădacina posterioară a nervilor spinali.
Neuronii visceromotori se găsesc în jumătatea anterioară a cornului lateral. Sunt neuroni preganglionari simpatici și au axoni ce părăsesc măduva pe calea radacinilor anterioare ale nervilor spinali. Neuronii visceromotori se distribuie efectorilor viscerali.

Substanța albă se află la periferia măduvei și este dispusă sub formă de cordoane. Este alcătuită din fibre nervoase în majoritate mielinizate. Zona de substanță albă situată anterior și posterior de comisura cenușie, se numește comisura albă anterioară respectiv comisura albă posterioară.
Cordoanele de substanță albă sunt grupate în :anterioare, laterale și posterioare. Cordoanele anterioare sunt situate între fisura mediană anterioară și coarnele anterioare. Cordoanele laterale sunt situate între coarnele anterioare și posterioare. Cordoanele posterioare sunt situate între șanțul medial posterior și coarnele posterioare.
În cordoane se află fibre nervoase ce aparțin unor facicule(tracturi) ascendente(ale sensibilității), descendente(motorii) sau de asociație. În cordoanele posterioare se găsesc fascicule(tracturi) ascendente și de asociație.



Fasciculele(tracturile) ascendente formate din axonii protoneuronilor din ganglionul spinal sunt spinobulbare:
  1. Goll(gracilis)
  2. Burdach(cuneat)


Corpul protoneuronilor este în ganglionul spinal. Axonul intră în cornul posterior de aceeasi parte și fără sinapsă, urcă până la nucleii cuneat și gracilis din bulbul rahidian, unde face sinapsă cu deutoneuronul căii. Fibrele din neuronii bulbari trec de partea opusă și urcă prin lemniscul medial până la talamus, unde fac sinapsă cu al trilea neuron al căii. De aici impulsul ajunge la cortexul somatosenzitiv.
Fasciculele de asociație fac legătura între diferitele segmente medulare.

În cordoanele anterioare se găsesc tracturile de asociație, ascendente și descendente.
Tractul ascendent are originea în substanța cenușie a măduvei și leagă diferite segmente medulare. Tractul ascendent este reprezentat de spinotalamicul anterior(STA). Tractul conține axonul deutoneuronilor din coarnele posterioare medulare. Axonul deutoneuronului se încrucișează cu cel de partea opusă și apoi ajunge în cordonul anterior de partea opusă. De aici urcă și ajunge în talamus, unde face sinapsă cu al treilea neuron al căii. De la neuronii talamici fibrele ajung la cortexul somatosenzitiv.



Tracturile descendente sunt piramidale și extrapiramidale.



Tractul piramidal, reprezentat de piramidalul direct(corticospinal anterior), are originea în neuronii piramidali din scoarța cerebrală. Fibrele coboară ipsilateral(de aceeși parte) și ajung la neuronii de asociație sau la neuronii motori din coarnele anterioare (se încrucișează la nivel medular) care controlează motilitatea voluntară via nervii spinali.

Tracturile extrapiramidale au origine subcorticală, controlează motilitatea involuntară automată stereotipă și sunt reprezentate de tectospinal și vestibulospinal medial și reticulospinal anterior.
Tractul tectospinal are originea în coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal. Fibrele trec de partea opusă în mezencefal, coboară și ajung până în coarnele anterioare din regiunea cervicală.
Tractul vestibulospinal medial are originea în nucleii vestibulari medial și inferior din bulbul rahidian. Fibrele coboară fără să se intersecteze și ajung la neuronii din coarnele anterioare.
Tractul reticulospinal anterior are originea în substanța reticulată a trunchiului și ajunge în coarnele anteriore medulare.

În cordoanele laterale se găsesc fascicule(tracturi) de asociație, ascendente și descendente.
Tracturile de asociație fac legătura între segmente medulare diferite.
Tracturile ascendente sunt spinotalamic lateral și spinocerebeloase.
Tractul spinotalamic lateral

Tractul conține axonii deutoneuronilor din coarnele posterioare. Acești axoni se încrucișează cu cei de partea opusă și ajung apoi în cordonul lateral de partea opusă. De aici fibrele urcă și fac sinapsă cu al treilea neuron în talamus, de unde impulsurile ajung la cortexul somatosenzitiv.

Tracturile spinocerebeloase au originea în deutoneuronul din cornul posterior. Axonii deutoneuronilor din cornul posterior trec în cordonul lateral de aceeați parte ți urcă fără încrucișare(formând tractul spinocerebelos direct (posterior, Flechsing) sau în cordonul lateral de partea opusă și urcă incrucișat(formând tractul spinocerebelos încrucișat (anterior), Gowers). Ambele tracturi ajung în trunchiul cerebral.
Tractul spinocerebelos posterior străbate numai bulbul și apoi prin pedunculul cerebelos inferior ajunge la cerebel.
Tractul cerebelos anterior străbate trunchiul cerebral, trece între cei doi peduncului cerebelosi superiori și ajunge la cerebel.

Tracturile descendente sunt piramidale și extrapiramidale.

Tracturile piramidale, reprezentate de piramidalul încrucișat(corticospinal lateral), are originea în neuronii piramidali din scoarța cerebrală. Fibrele coboară ipsilateral, se intersectează (decusația piramidală) și ajung la neuronii de asociație sau la neuronii motori din coarnele anterioare, controlând motilitatea voluntară via nervii spinali.
Tracturile extrapiramidale controlează motilitatea involuntară, tonusul muscular și sunt reprezentate de rubrospinal(originea în nucleul roșu din mezencefal), reticulospinal lateral(originea în substanța reticulată din trunchiul cerebral), olivospinal(originea în oliva bulbară), nigrospinal(originea în substanța neagră din mezencefal) și vestibulospinal lateral(originea în nucleul vestibular lateral). Toate acestea ajung în cornul anterior al măduvei spinării.

Substanța reticulată este organizată în insule de celule, dispuse în rețea în jurul canalului ependimar și între cornul lateral și baza cornului posterior, în substanța albă din apropierea celei cenușii.
 
B   Sistemul nervos - Măduva spinării - Reflexe vegetative
 
Funcțiile măduvei spinării

Funcțiile măduvei spinării sunt de conducere și reflexă. Funcția reflexă are la bază actul reflex. Actul reflex este răspunsul dat de organism la acțiunea unui excitant din mediul extern sau intern, care acționează asupra unui câmp receptor. Suportul anatomic al actului reflex este arcul reflex.

Arcul reflex cuprinde:
  1. receptorul(extero, proprio sau visceroceptorul) care poate fi o formațiune celulară specializată, un corpuscul sau o dendrită a unui neuron senzitiv din ganglionul spinal sau omologii cranieni. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului în impuls nervos.
  2. calea aferenta este reprezentată de prelungirile periferice și centrale ale neuronilor senzitivi din ganglionul spinal sau omologii cranieni.
  3. centrii reflecși primesc informațiile de la receptor, le prelucrează și generează impuls nervos care ajunge la organele efectoare. În SNC există 3 nivele de centrii reflexi: măduva spinării, nivelul subcortical și cortical.
  4. calea eferentă este formată de axonii neuronilor somatomotori sau visceromotori ce se îndreaptă spre organul efector somatic sau vegetativ.
Sinapsa dintre neuronii somatomotorii(care au originea în sistemul nervos central) și efectorii somatici(mușchii scheletici) este mediată de acetilcolina. Efectul mediatorului la acest nivel este mereu de stimulare. Axonii majorității neuronilor vegetativi preganglionari (care au originea în sistemul nervos central), fac sinapsă cu neuronii postganglionari în ganglionii periferici vegetativi. Puțini axoni ai neuronilor preganglionari, fac sinapsă cu celulele medulosuprarenalei. Axonii neuronilor postganglionari pleacă din ganglionii vegetativi și fac sinapsă cu efectorii vegetativi(mușchiul cardiac, neted și țesutul glandular). Toate fibrele preganglionare eliberează acetilcolina, toate fibrele parasimpatice postganglionare eliberează acetilcolina. Majoritatea fibrelor simpatice postganglionare eliberează noradrenalina. Celulele medulosuprarenalei după stimulare, eliberează adrenalina și noradrenalina în vasele de sânge care le înconjoară. Efectele vegetative sunt stimulatorii sau inhibitorii în funcție de mediatori și de receptorii de pe efectori.

Există reflexe medulare somatice și vegetative.

Reflexele medulare vegetative se închid în coarnele laterale si in substanta reticulata lombo-sacrata din jurul canalului ependimar. Arcul reflex cuprinde fibre simpatice și parasimpatice. Receptorii sunt interoceptori localizați în vase, viscere sau exteroceptori cutanați. Efectorul este fibra musculară netedă, miocardul și epiteliile secretoare. Componenta simpatică are originea în maduva C8-L2 iar cea parasimpatica în măduva S2-S4.

Principalele reflexe vegetative medulare sunt:
  1. pupilodilatator(simpatic) - are centrii în măduva C8-T2 și constă în contracția fibrelor musculare radiare ale irisului
  2. cardioaccelerator(simpatic) - are centrii în măduva cervico-toracală
  3. sudorale și pilomotorii(simpatic) au centrii în măduva T1-L2, produc secreția glandelor sudoripare și piloerecția având rol în termogeneza
  4. vasoconstrictoare(simpatic) - au centrii în măduva T1-L2 și produc vasoconstricție cu excepția capilarelor și mușchilor
  5. motilitatea tubului digestiv (simpatic) are centrii în măduva T6-L2 și produce scăderea tonusului și motilității tubului digestiv, constricția sfincterelor și inhibarea secretiilor digestive.
  6. micțiune, defecație, sexuale - au centrii în măduva L1-L2(coarnele laterale) pentru simpatic și măduva S2-S4 (comisura cenusie) pentru parasimpatic.
Reflexul simpatic determină relaxarea peretelui vezical și contracția sfincterului vezical intern, relaxarea rectului și contracția sfincterului anal intern, determină ejacularea și contracția vaginului.

Reflexul parasimpatic determină contracția peretelui vezical și relaxarea sfincterului vezical intern, contracția peretelui rectal și relaxarea sfincterului anal intern, determină erectie(vasodilatație) la penis și clitoris.

Centrii vegetativi medulari sunt subordonați centrilor nervoși superiori.
  Conținut educațional dezvoltat de SecureSoftware în 2003.